O calatorie spre centrul Pamantului


In sfarsit am citit si eu cartea asta. Si de cat timp voiam s-o citesc, dar ba nu mi-a permis timpul, ba lenea, ba eu stiu ce alt motiv am mai avut si am tot amanat pana acum cateva zile.

Nu e prima carte a lui Jules Verne pe care o citesc si pot spune ca stilul lui m-a atras intotdeauna. Desi foloseste multi termeni de specialitate din diverse domenii, fapt care nu le permite tuturor sa inteleaga in totalitate ce citesc, Verne are o modalitate aparte de a scrie care ma face sa pierd notiunea timpului si sa citesc ore intregi fara ca macar sa-mi treaca prin cap notiunea de plictiseala.

In sfarsit, daca mi se permite sa fac o analogie ceva mai abstracta, firul povestirii mi s-a parut ca un balon pe care te chinui sa-l umfli timp de cateva minute plin de speranta si optimism si pe care, tocmai cand esti aproape gata sa-ti atingi scopul, il scapi si-l privesti desumflandu-se in timp ce zboara prin camera dintr-o parte in alta.

Ce vreau sa spun prin asta e ca dupa ce am citit aproape 200 de pagini in care povestea parea sa duca la finalul asteptat, firul intamplarilor s-a schimbat brusc, ca o bubuitura (sau mai bine zis cu o bubuitura? cei ce au citit cartea stiu despre ce vorbesc), iar restul de pagini care au ramas le-am citit doar ca sa nu spun pe urma ca am lasat cartea neterminata.

Nu stiu daca as recomanda-o cuiva. Totusi, daca pe mine m-a dezamagit putin finalul, nu inseamna neaparat ca o sa fie la fel si cu altii. Asa ca daca va plac povestirile sci-fi, aventurile si stilul incomparabil al lui Jules Verne, poate ar trebui sa-i acordati o sansa. Pana la urma, toate cartile lui au un final mai mult sau mai putin neasteptat.



Concediaza-ti seful!


Cand am auzit prima data de cartea asta m-am gandit ca e inca unul din acele ghiduri romanesti scrise pentru profit si nimic mai mult. Titlul nu putea sa-mi inspire la acel moment decat pura exagerare, iar ideea citirii unei astfel de carti pierdere de timp. Atunci nu vazusem cartea, nici macar coperta sa. Imi ajunsese sa aud titlul ca sa concluzionez ca asa ceva nu e pentru mine si nici pentru altcineva cu capul pe umeri. Dar stati!

Nu-mi pot aduce bine aminte circumstantele, dar cumva am nimerit pe situl lui Stefan Murgeanu, autorul acestei carti. Nu aveam de gand sa mai raman vreo secunda acolo, dar textul de pe prima pagina m-a facut curios:

Daca simti ca meriti un salariu mai mare, probabil chiar il meriti. Daca simti ca meriti un sef mai bun, sunt sigur ca ai dreptate. Nu astepta sa le primesti din senin. Nu astepta sa faca ceva altii pentru tine. Actioneaza acum: concediaza-ti seful si obtine un salariu mai mare!

Dar cum sa-ti concediezi seful? Ce e cu toata strategia asta de marketing sau ce-o vrea ea sa fie? Intrebari de genul asta m-a facut acel text sa-mi pun, vazand ca nu doar titlul cartii se referea la aceasta concediere misterioasa a sefului, dar si comentariile autorului. Asa ca m-am mai uitat pe site si am inceput sa citesc niste recenzii. Am vazut ca in mai multe astfel de recenzii era mentionat faptul ca ghidul “Concediaza-ti seful!” este o carte scrisa in stil american, iar eu, cum sunt pasionat de americanisme, am devenit din ce in ce mai curios, desi aveam indoieli in privinta verosimilitatii acelor recenzii

In scurt timp am aflat si la ce se referea Stefan Murgeanu atunci cand folosea expresia pe care pana de curand o considerasem exagerata. Am aflat ca el face referire la faptul ca TU esti cel care s-a angajat la locul de munca pe care-l ai si ca TU esti cel care poate sa plece de acolo cand vrea fara sa dea un motiv, spre deosebire de sef care nu te poate concedia din senin. Brusc totul era mai clar, iar cartea parea sa merite a fi citita.

Indata ce am pus mana pe o copie a cartii am inceput sa o citesc. Desi sunt inca la liceu si n-am niciun loc de munca momentan, am considerat continutul cartii ca fiind foarte util. Ghidul este bine structurat, ofera exemple si referinte, fiecare sfat existent este argumentat si contine chiar si cateva texte motivationale.

In ciuda parerilor initiale, am ajuns la concluzia ca ghidul “Concediaza-ti seful!” este o carte utila pentru toti cei care vor sa-si gaseasca un job bun, pentru cei care au deja un loc de munca, dar il considera sub nivelul lor, sau chiar si pentru cei care sunt multumiti de jobul curent, in cazul din urma ajutandu-i sa adopte o atitudine care le va aduce cu siguranta o promovare.

Am recomandat acest ghid motivational tuturor cunoscutilor mei si vi-l recomand si voua, e o carte pe care merita intr-adevar sa o ai la indemana.