Oferte de toamnă de la NameCheap
Ca să fie clar de la început: postul ăsta e pentru bloggeri şi/sau cei care deţin (sau vor să îşi facă) unul sau mai multe situri Web, iar ofertele pe care vi le prezint sunt valabile exclusiv luna asta (septembrie 2010).
Dacă folosiţi codul back2reality la cumpărarea unui domeniu de la NameCheap (nu transferul sau reînnoirea unuia deja cumpărat, pentru transfer citiţi în continuare), veţi plăti $9.29 în loc de $10.16, respectiv $8.81 în loc de $9.69.
Pentru cei interesaţi de hosting, codul schooldays vă scade costurile la găzduirea shared cu 10%, iar codul hotvps taie acelaşi procentaj din costurile de găzduire VPS (Virtual Private Server).
În cele din urmă, folosind codul SWITCH2NC la transferul de domenii, nu trebuie să plătiţi decât $7.98 (plus 18 cenţi, taxă ICANN).
Şi nu v-am spus partea cea mai bună: la orice produs cumpărat (adică domeniu şi, posibil, hosting – va trebui să-i întrebaţi mai întâi), NameCheap vă dă gratis un certificat Comodo PositiveSSL. Bine, bine, majoritatea nici nu ştiţi cu ce se mănâncă, deci e clar că nu vă foloseşte, dar cei care aveţi nevoie de aşa ceva, acum ştiţi unde puteţi să găsiţi (indiciu: la NameCheap).
Disclaimer: Da, alea de mai sus sunt linkuri de afiliat. Dacă nu vreţi să mă faceţi bogat, nu daţi click. Sau daţi, că oricum nu mă îmbogăţesc din comisionul pe care-l dau ei. 
Baftă la economii!
Cu aşa gadget…
… cine mai are nevoie de Florin Busuioc sau Victor Slav?
Mi se pare super amuzantă chestia asta, cred că-mi fac şi eu una.
Ideea postului e de aici, iar poza de pe net.
Nu-i vina mea, sunt român!
Am văzut de curând o ştire pe ProTV în care tot ziceau ei că românii stau bine la proiecte, dar că problema apare atunci când vine vorba să le pună în practică. Nu am de ales decât să fiu în totalitate de acord. Dar trebuie însă să mai adaug ceva, ca să nu creez confuzie. Situaţia e aceeaşi peste tot, nu doar la noi.
Nu înţeleg de ce pe zi ce trece tot mai multe lucruri cel puţin neplăcute sunt puse pe seama mentalităţii românilor. Dar ce, românii nu sunt şi ei oameni? Noi suntem chiar aşa de diferiţi? NU! Doar că sunt unii care profită prea mult de scuza asta ca să iasă cu mâinile curate din rahat. Ştiţi care e problema? Degeaba au mâinile curate, când se vede după restul mizeriei unde au fost. Da, ştiu, am dat-o în poveşti filosofice cu morale pe care n-o să le mai înţeleg nici eu în scurt timp (glumesc). Dar nu daţi vina pe mine, ci pe mentalitatea mea de român! 
Închei aici morala despre lipsa de maturitate de care dau dovadă unii, întorcându-mă la partea cu proiectele care nu sunt puse niciodată în practică pentru că sunt prea multe, sau pentru că nu există resurse. Aici mai am şi eu de lucru. Foarte mult, chiar. De multe ori mi-e greu să mă ţin de treabă la un proiect fie pentru că sunt distras uşor de alte proiecte, fie din alte motive pe care dacă le-aş enumera aici aş scrie un roman întreg. Aş vrea să vă dau sfaturi, dar decât să vorbesc fără a fi în cunoştinţă de cauză, mai bine tac. Însă îi rog pe cei care au găsit soluţii să ni le împărtăşească printr-un comentariu.
Mă opresc aici, pentru că n-am mai scris de o săptâmână şi nu vreau să vă dau dintr-odată prea multe de citit. Vorba aia: Stay cool!
Ban pe ban pe spam…
Înţeleg că am cam ignorat blogul ăsta în ultimul timp. Dar chiar aşa, cum să fie toate comentariile pe care le primesc doar spam? Păi asta m-a dus cu gândul la maneaua din care m-am inspirat pentru titlu. Că, deşi nu-s mare fan al ţigănimilor, nene, când au dreptate, au.
Şi băga nea’ Salam pe la nunţi de-astea în timp ce număra verzişorii. Apoi, la fel cred că fac şi spammerii ăştia, dau ban după ban ca să pună ban pe ban… păi fac şi ei afaceri mari în stil nigerian. American, scuzaţi. Că tot marketingul pe care-l învaţă românul e din manele şi de la spammeri.
Ce să mai ceri de la centrul imaginaţiei creierelor româneşti? Ne-am născut fără precuneus şi trebuie să acceptăm asta, nu-i aşa? Ei bine, nu-i aşa. Mai citiţi şi voi o carte, mai uitaţi-vă măcar la un documentar. Dacă nu mai sunteţi copii nu înseamnă că trebuie să vă pierdeţi creativitatea. Vă rog să nu săriţi toţi cu gura, paragraful ăsta nu e adresat tuturor. Dar dacă o să ne învăţăm să luăm totul mură-n gură de la alţii, la un moment dat n-o să mai avem de la cine lua.
Şi, revenind la subiect, după ce că luăm de la alţii, mai luăm şi ce nu trebuie. Spamul ca metodă de marketing în cazul de faţă. Doamne ce rezultate minunate am putea avea dacă, pornind de la spam, am ajunge la o metodă aproape la fel de uşoară dar cu siguranţă cel puţin identic profitabilă. Nu se poate? Mai gândiţi-vă.
Da, sunt plictisit. Şi da, sunt şi puţin dezamăgit de prostia omenească. Dar ce spun e adevărat. Oameni buni, fiţi creativi şi transformaţi răul în bine. Nu faceţi spam, promovaţi-vă afacerile într-un mod original. Nu furaţi, transformaţi-vă pasiunea într-o sursă de venit. Nu vă enervaţi, apucaţi-vă de un sport (ajută!). Tot ce vă cer e să încercaţi. Dar în perioada în care îi daţi o şansă încercării, păstraţi-vă mintea deschisă.
Mult noroc!
Se întoarce roata…
- Înainte… ne chinuiam să găsim metode de a tăia copacii cât mai repede pentru a ţine pasul cu cererea. Acum… căutăm căi de a planta pomi într-o manieră cât mai convenabilă, pentru a înlocui defrişările în masă făcute în trecut, în prezent şi, inevitabil, în viitor.
- Înainte… fumatul era un lucru extraordinar, ceva ce toţi îşi permiteau şi care îî unea pe ţărani cu nobili, lorzi etc. prin simplul fapt că toţi practicau sportul ăsta, ca să-i zic aşa. Acum… fumatul este lucrul de care toţi se feresc, deşi oricum îl practică în stil mare de la 10 ani, sau poate chiar, Doamne fereşte, de la o vârstă mai mică.
- Înainte… lumea era pocăită, în adevăratul sens al cuvântului. Acum… oamenii se duc de joi în Paşti, la propriu, la biserică, pentru a-l asculta pe popă cum mai ţipă la câte-o babă şi o înjură pentru că eu-ştiu-ce n-a făcut bine, pentru ca apoi să-l vadă ducându-se nervos în Sfântul Altar ca să se integreze în absolut cu o sfântă ţigare şi o gură din Sfânta Împărtăşanie. Ce să mai zicem de preoţii ăia cu gusturi mai deosebite şi atracţii la persoanele de acelaşi gen? Nimic, pentru că nu facem discriminare, desigur.
- Înainte… un copil era în culmea fericirii când primea o hăinuţă, sau un trenuleţ dintr-o bucată de lemn vopsit. Acum… dacă nu primesc un digimon (sau cum s-o numi, ăsta era pe vremea mea
) de-ăla scumpu’ cum are colegul de la grădiniţă sau şcoală, nu e mulţumit.
- Înainte… dreptul la replică ne era îngrădit. Acum… tot cam aşa e, dar măcar există Internetul şi blogurile. Aşa că vă aştept şi pe voi să constataţi diferenţe mai mult sau mai puţin similare dintre trecut şi viitor şi să le faceţi antiteza mai jos.
Rapide…
Câteva idei scurte demne mai degrabă de tweet-uri decât de articole:
- În mai puţin de o lună se lansează ultimul sezon din LOST. Am pus în sidebar un counter care prezintă numărul de zile şi ore rămase.
- Săptămâna asta, la şcoală, mai mult am petrecut decât am învăţat. Dar deh, e prima săptămână şi am avut ce să sărbătorim: Sfântul Ioan şi ziua de naştere a doamnei diriginte Anca Giura (nu ambele în aceeaşi zi).
- Am luat 10 în teză la engleză. Fără nici o greşeală. Şi, ca să înţelegeţi cât de mult mă bucur, trebuie să vă spun că de engleză îmi pasă mai mult decât de celelalte materii.
- Încă mă mai uit la desene animate. Asta nu trebuia să apară aici, mi-a scăpat.
- Un călduros La Mulţi Ani sărbătoriţilor!
- Încă odată mi s-a demonstrat că aparenţele înşeală. Sau cel puţin că oamenii care se trezesc cu faţa la cearceaf sunt mai nebuni ca nebunii.
- Am făcut nişte schimbări în blogroll. Poate le faceţi o vizită celor de acolo.
Cam atât.
De ce n-am făcut nici-o retrospectivă?
Începând cu luna decembrie s-au scris zeci şi sute de retrospective despre toate subiectele posibile. S-au scris şi se vor mai scrie, că doar 2010 abia a început şi 2009 abia a trecut. Dar eu nu m-am băgat la aşa ceva. Am discutat despre cum va fi anul curent, dar nu despre cum a fost cel de dinainte. Şi nici nu o voi face. De ce?
- Pentru că nu îmi place să trăiesc în trecut. Asta include şi discutatul excesiv despre ce a fost. Aşa că dacă pot scurta într-un fel sau altul timpul în care o fac, atunci aşa să fie. Nu spun că trebuie să uităm complet de trecut, spun doar că trebuie să trăim în prezent.
- Pentru că mi se pare o pierdere de timp. Asta e o preferinţă personală, desigur. Nu mi se pare util să mă apuc să fac liste cu evenimente pe care le ştie toată lumea şi nu le citeşte aproape nimeni.
- Pentru că au făcut alţii deja. Deşi n-a făcut nimeni una despre ce am scris eu în 2009 pe blog, cele cu caracter… public au fost scrise deja de alţii. Iar mie nu-mi place nici să plagiez, nici să abordez subiecte care au fost deja fumate, ca să zic aşa.
N-am făcut nici-o retrospectivă şi nici nu o voi face. Am motivele mele, dintre care o parte sunt prezentate mai sus. Deci de ce aş face-o? Aştept răspunsurile voastre.
Bun venit în 2010!
Bun venit în 2010, un an ce se anunţa a fi… la fel ca 2009! Şi cu bune şi cu rele. Că doar n-o să scăpăm noi de corupţie, mafie, violuri, hoţie, piraterie, violenţă, droguri, sau alte ilegalităţi într-un singur an, dacă n-am scăpat de ele nici măcar în 20. N-o să scăpăm însă nici de bancuri, pamflete, ironii, parodii, miştouri sau alte chestii amuzante, că doar suntem români. Aşa că am zis bine, 2010 o să fie la fel ca anul ce tocmai a trecut.
Bun venit în 2010, un an pe care politicienii îl vor pierde la fel ca pe ceilalţi furând, fraudând şi, ce să mai, trăind iar pe bani noştrii, ai contribuabilior, ai cetăţenilor cinstiţi care încercăm să fim, nereuşind însă să devenim nimic mai mult decât măgarii celor menţionaţi mai sus!
Bun venit în 2010, un an în care vom fi la fel de români ca până acum, atât cu părţile sale bune, cât şi cu cele rele! Şi dacă înţelegeţi ironia, ştiţi şi la ce mă refer când zic “la fel de români”.
Bun venit în 2010, un an în care o să facem mişto de noi şi de situaţia în care ne aflăm mai mult ca oricând până acum! “Şi ca drept dovadă, ţi-am adus grămadă…” un banc zis de Băsescu la OTV:
Obama, Medvedev şi Băsescu se duc la Dumnezeu:
- Doamne, când o să scape America de criză? – întreabă Obama.
- Obama, nu în mandatul tău! – răspunde Dumnezeu.
- Când o să devină Rusia din nou cea mai mare putere mondială? – întreabă Medvedev.
- Medvedev, nu în mandatul tău! – răspunde Dumnezeu.
- Doamne, când o să scape România de corupţie? – întreabă Băsescu.
La care Dumnezeu răspunde:
- Băsescule, nu în mandatul meu!
Bun venit în 2010, un an care ar putea fi ultimul, la câtă ură şi prostie e în lumea asta! Să fim serioşi. Deşi nu ne dorim asta, un al treilea război mondial ar putea începe oricând. Până de curând ne făceam griji din cauza tensiunii dintre americani şi ruşi, însă acum un război poate izbucni oriunde.
Bun venit în 2010!
La Mulţi Ani, 2010!
Vă doresc tuturor un An Nou fericit şi plin de bucurii, iar dacă sunteţi bloggeri, cu cât mai mult trafic şi abonaţi la feed-ul RSS şi, desigur, câştiguri financiare (şi nu numai) cât mai mari! Fie ca în anul 2010 să ne meargă toate mai bine şi să fim mai sănătoşi şi fericiţi ca oricând!
Şi să sperăm că odată cu schimbarea anului o să vedem mai mult interes pentru online-ul românesc şi că o să progresăm şi noi, de la situri cu manele, măcar până la unele cu muzică de calitate. Deşi ar fi de preferat să nu mai existe piraterie deloc. Dar cum ştim că asta e imposibil, măcar să fim pe drumul cel bun.
La Mulţi Ani!
Care-i treaba cu Tech Deck?
Care-i treaba cu skateboarding-ul ăsta în miniatură numit Tech Deck şi cum a reuşit “sportul” ăsta să cucerească YouTube-ul? Ce-i aşa de interesant încât să te apuci să colecţionezi plăcuţe şi mini-parcuri de skate? Chiar nu înţeleg!
După ce am văzut un clip cu o competiţie de skateboarding în Bucureşti organizata şi sponsorizată de Snickers (parcă), au început să-mi apară la Related Videos numai filmuleţe cu tips & tricks pentru Tech Deck, de parcă ar fi fost cine ştie ce minunăţie. Cred că sunt mai multe clipuri cu chestia asta decât cu skateboarding pe bune.
Au apărut până şi mini-seriale (online, desigur) dedicate “sportului”. Chiar nu pot să înţeleg. Poate mă lămuriţi voi, ca să nu mor prost de tot.